În parcul plin de trandafiri din Roznov se ridică o biserică ce poartă în zidurile ei povestea unei lumi care a știut să iubească. Ctitoria familiei Roznovanu, boieri de neam și de inimă, rămâne o mărturie a filantropiei care odinioară înfrumuseța Moldova: o dărnicie tăcută, curată, lucrată cu discreția celor care înțelegeau că darul e chipul dragostei lui Dumnezeu în lume.
Din această rădăcină nobilă s-a născut, peste veacuri, o altă formă a aceleiași bunătăți – lucrarea părintelui Vasile Țoc, paroh al Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” și protopop al Roznovului. În inima sa, filantropia este o respirație a credinței, o prelungire a rugăciunii în faptă. În casa sa, bunătatea se învață trăind, se cultivă prin exemplu și prin gesturi simple care rămân în suflet pentru o viață întreagă.
La început, am spus preotesei să facă zece-douăzeci de porții în plus în fiecare zi. Le duceam cu borcanul celor lipsiți. Îi luam pe copiii mei cu mine, ca să țină minte toată viața că există și oameni care trăiesc în lipsuri, și că fiecare farfurie dăruită poate fi o rugăciune, povestește părintele.
Părintele Vasile nu doar le vorbea copiilor despre milă, ci îi lăsa să o vadă, să o atingă, să o trăiască. În felul acesta, bunătatea devenea o moștenire vie, iar din această școală a inimii s-a născut o întreagă lucrare de lumină: cantina socială a parohiei, apoi rețeaua filantropică a Protopopiatului Roznov, care a ajuns în peste zece comune și cincizeci de sate, ducând hrană, alinare și bucurie.
Filantropia – biletul către Împărăția lui Dumnezeu
Pentru părintele Vasile Țoc, iubirea trece dincolo de ușa bisericii. Ea continuă în fiecare faptă.
Credința, rugăciunea și legătura cu Dumnezeu sunt daruri mari, dar biletul de intrare în Împărăția Lui este lucrarea filantropică. Mântuitorul ne spune: „Flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și Mi-ați dat să beau; gol am fost și M-ați îmbrăcat”.
Cu acest crez, în anul 2012, Protopopiatul Roznov a înființat Centrul rezidențial „Blândul Păstor”, un loc unde mila se face zid și casă. Aici, sute de persoane – mame cu copii, bătrâni, oameni rămași fără adăpost sau fără sprijin – au găsit un pat curat, o masă caldă și un răgaz în care viața s-a putut reașeza în rânduială. Centrul are 24 de locuri și oferă sprijin temporar celor aflați în situații de risc: persoane rămase fără locuință în urma calamităților, victime ale violenței domestice, familii sărace, oameni singuri sau bolnavi. Este un loc unde se reaprinde nădejdea, unde fiecare om redescoperă demnitatea și căldura unei familii.
Energia vine de la Dumnezeu. Ea izvorăște din Evanghelie, din pastorație, din firescul de a face bine. Lucrarea aceasta nu este o greutate, ci o bucurie. Numai să vrei să o faci, continuă părintele.
Doamna din parcul cu trandafiri – un simbol al iubirii lucrătoare
Toată această lucrare de lumină se întâmplă sub veghea „Doamnei din parcul cu trandafiri”, așa cum ne place să numim Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din oraș. Ea este locul în care rugăciunea se unește cu fapta, iar milostenia devine formă de slujire. Sub cupola ei s-au adunat atâtea vieți, atâtea lacrimi și mulțumiri, încât fiecare piatră poartă o poveste.
Astăzi, biserica are nevoie de sprijin pentru a fi restaurată, dar și pentru a-și continua misiunea. Sprijinind-o, păstrăm vie o moștenire a bunătății care a trecut prin generații – de la familia Roznovanu la părintele Vasile Țoc, de la credincioșii de ieri la cei de astăzi.
Cine dăruiește orice, o bucată de pâine, un pahar de apă, un loc de odihnă, deschide cerul pentru sufletul său. Acolo este adevărata bucurie, acolo începe Raiul, încheie părintele Vasile.
De Ziua Mondială a Bunătății, privirea noastră se întoarce spre Roznov, unde bunătatea are chip și rădăcini, iar fiecare gest este o rugăciune care se ridică tăcut, dar puternic, spre cer.
Donează pentru Biserica din Roznov – „Doamna din parcul cu trandafiri”
Fă parte din povestea unei bunătăți care se revarsă din inimă și care nu se sfârșește niciodată!
